Filă de jurnal de mobilitate- Alcorcon, Spania. 8 octombrie 2021

O altă activitate importantă și interesantă derulată în timpul vizitei la Alcorcon- Madrid, Spania, în cadrul proiectului, a fost intalnirea cu un CEO al unei companii de success- SATEC, cu capital și angajați spanioli.
Prezentarea domnului director al SATEC, care e și profesor asociat la facultate de profil, a început cu o întrebare: Ce vrem noi, mediul de afaceri, de la dumneavoastră, profesorii? Ce așteptări avem de la elevii dumneavoastră? Cum să facem să îmbinăm ceea ce dorim noi cu ceea ce trebuie să acumuleze actualii elevi, viitorii angajați, pentru a avea o viață bună? Ne-a vorbit despre STEM și cât de important este la ora actuală să înțelegem utilitatea acestor materii pentru progresul societății, în general, și buna integrare pe piața muncii a absolvenților noștri.
Cele de mai sus, în cifre: 46% dintre angajații în STEM au salarii mai mari. Locurile de muncă ce implică aceasta arie are somajul cel mai mic. În acest context, se constată cu îngrijorare că din ce în ce mai puțini elevi aleg specializari STEM. Trebuie să înțelegem azi, că atât elevii – profesorii – școala, cât și angajatorii care doresc să angajeze ingineri, matematicieni, fizicieni, IT-isti, sunt în aceeași barcă. Elefantul din încăpere e de multe ori invizibil, dar aceasta problemă nu poate fi negată. Nevoia este copleșitoare în UE.
Se pune problema: ce-si doresc managerii? Pe de o parte, ca elevii să acumuleze aceste “hard skills”: competențe analitice, cunoștințe bune de matematică, gândirea de tip “ingineresc”, oameni inteligenți (nu din cei care memoreaza rapid sau ușor), competențe cibernetice, curiozitate științifică și academică. Aceasta face ca de multe ori, managerii să pună candidaților pentru un post întrebări din cele mai ciudate. De exemplu: “Câți pantofi sau lei există azi pe lume?” Este mai degrabă o încercare de “decodare” și integrare a tipului de raționament pe care un om/ angajat, le poate avea. Cum vede angajatul problema? Cum o calculează? Pe ce se bazează? NU răspunsul contează, ci modul de gândire analitică. Un CEO are nevoie de oameni care își pun la rândul lor întrebări, care încearcă rezolvări, care sunt etici. Pentru că, spune domnul director, un programator poate ști algoritmii cei mai sofisticați, dar etica și moralitatea sunt vitale pentru lumea de maine. Senzorii unei uși de tren vor opri ușile să strivească omul. Dar mașinile AI fără șofer trebuie să gândească eficient; ceva ce programatorul nu poate prevedea, mașina va trebui s-o facă. Programatorul trebuie să aibă răbdarea testării, a re-testării unui program/ algoritm/ prototip care respectă omul, care ia decizii rapide și corecte din punct de vedere etic.
Colecția de “soft skills” este și ea foarte importantă de sădit in mințile elevilor noștri. Ele țin de: comunicare, colaborare, abilitate de învățare permanentă, flexibilitate în gândire, creativitate, gândire de tip “out-of-the-box”. Marile decizii și victorii nu sunt personale, ci constituie o munca de echipă. În STEM, greșelile și nereușitele sunt de o maximă importanță, întrucât oferă perspective adânci asupra unui fenomen, iar învățarea pe tot parcursul vieții e mai mult decat un slogan, este VIITORUL.
Care este problema? Ei bine, STEM a ajuns în ultimii ani să nu mai fie atractiv pentru elevi. Pe de altă parte, femeile sunt cu 33% mai puțin reprezentate în acest domeniu.
De ce? Materiile STEM presupun mai multă muncă, e mai dificil să obții o licență în acest domeniu. Nu există în plan European o orientare profesională comună, o politică coerentă de orientare profesională. Elevii nu sunt întotdeauna bine informați cu privire la tipul de meserii și viitorul pe care îl poate avea un viitor absolvent STEM. Procentul elevilor europeni care aleg acest domeniu este foarte mic. Prin urmare asistăm de ceva vreme la înflorirea multor programe din Estul Mijlociu care pregătesc pe banda rulantă ingineri în STEM, care migrează în UE sau alte regiuni. Este nevoie, este timpul ca și profesorii să se implice în orientarea profesională a elevilor, chiar din clasele primare. În multe țări europene, lecțiile de științe sunt oferite opțional. Între o oră de fizică sau matematică de nivel avansat, elevii vor alege un curs mai ușor de urmat și promovat. Imaginea unui inginer în societate e mai putin “vizibilă”. Impresionează halatul alb al unui medic, costumul scump al unui avocat. Și aceste stereotipuri trebuie discutate cu elevii. Munca programatorilor, a inginerilor este foarte importantă. Nu doar pictura, teatrul, sau sportul pot fi hobby-uri, ci și chimia, fizica, matematica, robotica, etc.
Cum pot ajuta angajatorii, mediul de afaceri? Ei bine, promovând și organizând olimpiade, concursuri, workshop-uri de pregătire STEM, prelegeri în școli. Îi invită pe elevi în job shadowing. Din 100 de stagiaturi anuale, 20% ajung să fie angajați. 40% dintre angajați au mai puțin de 30 de ani. Nimeni nu știe cum va arata lumea în 2050, dar știm că va arata foarte diferit de cea de azi. Oamenii au nevoie să își reinventeze perspective, să-și cultive creativitatea, să-și dezvolte inteligența emoțională, să-și construiască și armonizeze personalitățile, să-și construiască individualități puternice. NU specia cea mai inteligentă va supraviețui. Nici cea mai puternică. Ci cea mai adaptabilă la schimbare. Nu stejarul, ci trestia.
O zi și o întrevedere de neuitat, cu informații de aplicat la clasa.
prof. Dana Sburlan- coordonator proiect

Another important and interesting activity carried out during the visit to Alcorcon-Madrid, Spain, within the project, was the meeting with a CEO of a successful company- SATEC, with Spanish capital and employees.
The presentation of the director of SATEC, who is also an associate professor, began with a question: What do we, the business environment, want from you, the teachers? What do we expect from your students? How do we combine what we want with what current students, future employees, need to learn for a better life? He told us about STEM and how important it is today to understand the usefulness of these subjects for the progress of society in general, and the good integration into the labor market of our graduates.
The above in numbers: 46% of STEM employees have higher salaries. Jobs involving this area have the lowest unemployment figure. In this context, one can notice that fewer and fewer students choose STEM specializations. We must understand today that both students – teachers – school, and employers who want to hire engineers, mathematicians, physicists, IT specialists, are in the same boat. The elephant in the room is often invisible, but this problem cannot be denied. The need is overwhelming in the EU.
The question is: what do managers want? On the one hand, for students to accumulate these „hard skills”: analytical skills, good knowledge of mathematics, „engineering” thinking, intelligent people (not those who memorize quickly or easily), cyber skills, scientific and academic curiosity . This means that managers often ask candidates for a job the strangest questions. For example: „How many shoes or lions are there in the world today?” It is rather an attempt to “decode” and integrate the type of reasoning that a person / employee can have. How does the employee see the problem? How does he calculate it? What is it based on? It is NOT the answer that matters, but the analytical way of thinking. A CEO needs people who in turn ask questions, who try solutions, who are ethical. Because, says the director, a programmer can know the most sophisticated algorithms, but ethics and morality are vital for tomorrow’s world. The sensors of a train door will stop the doors from crushing the man. But driverless AI cars need to think efficiently; something the programmer can’t predict, the car will have to do. The programmer must have the patience to test, to re-test a program / algorithm / prototype that respects the man, which makes quick and correct decisions from an ethical point of view.
The collection of „soft skills” is also very important to plant in the minds of our students. They are related to: communication, collaboration, lifelong learning ability, flexibility in thinking, creativity, out-of-the-box thinking. Great decisions and victories are not personal, but a team effort. In STEM, mistakes and failures are of utmost importance, as they offer deep perspectives on a phenomenon, and lifelong learning is more than a slogan, it is the FUTURE.
What is the problem? Well, STEM has become unattractive to students in recent years. On the other hand, women are 33% less represented in this field.
Why? STEM subjects require more work, it is more difficult to get a license in this field. There is no common career guidance at European level, a coherent career guidance policy. Students are not always well informed about the type of jobs and the future that a future STEM graduate may have. The percentage of European students who choose this field is very small. Therefore, we have been witnessing for some time the blossoming of many Middle East programs that train STEM engineers, who are then migrating to the EU or other regions. It is necessary, it is time for teachers to get involved in the professional orientation of students, even in primary school. In many European countries, science lessons are offered as an optional course/ activity. Between an hour of advanced physics or math, students will choose a course that is easier to take and pass. The image of an engineer in society is less „visible”. A doctor’s white robe, a lawyer’s expensive suit will always impress. And these stereotypes need to be discussed with students. The work of programmers and engineers is very important. Not only painting, theater, or sports can be hobbies, but also chemistry, physics, math, robotics, etc.
How can employers help the business environment? Well, promoting and organizing Olympics, competitions, STEM training workshops, lectures in schools. Invite students to job shadowing. Out of 100 annual internships, 20% end up being employed. 40% of employees are under 30 years old. No one knows what the world will look like in 2050, but we know it will look very different from today. People need to reinvent their perspectives, to cultivate their creativity, to develop their emotional intelligence, to build and harmonize their personalities, to build strong individuals. NOT the smartest species will survive. NOT even the strongest. But the most adaptable to change. Not the oak, but the reed.
An unforgettable day and meeting, with information to apply to the class.
Prof. Dana Sburlan- project coordinator

Lasă un comentariu Anulează răspunsul

Un gând despre “Filă de jurnal de mobilitate- Alcorcon, Spania. 8 octombrie 2021”

1 comentariu

Buzoianu Corina
04/11/2021, 09:03

Minunată experiență, Dana! Așteptăm, pe viitor, să ne împărtășiți exemple de bune practici de la firul ierbii: din clasă și din modul în care relaționează efectiv profesorii pentru a-i sprijini pe elevi. Bravo!

Răspunde

AUTHOR

Dana Sburlan

Lasă un comentariu Anulează răspunsul

Un gând despre “Filă de jurnal de mobilitate- Alcorcon, Spania. 8 octombrie 2021”